Dezvăluiri

A ascuțit creioane, un an și jumătate, pe salariu de barosan în Ministerul Energiei, și acum s-a trezit postând despre revizuirea Planului de restructurare revizuit al CEO!

Fiecare dintre noi a avut în școală un coleg care tot timpul era cu lecția neînvățată, iar singura dată când știa răspunsul la vreo întrebare flutura mâna pe sus, doar, doar, îl remarca profesorul și-l punea să răspundă. Social-democratul Constantin Ștefan, secretar de stat la Ministerul Energiei s-a plâns, timp de un an și jumătate, cât a deținut funcția, sub ministrul Virgil Popescu, că acesta i-a dat unele atribuții care n-au legătură cu energia pe cărbune, chiar dacă venea de la Gorj și lucrase ca inginer la Complexul Energetic Oltenia (CEO). Nu după multă vreme i-au fost luate și acele atribuții și a fost tras complet pe linie moartă în minister. Acum, secretarul de stat atrage atenția, solicită, subliniază și chiar avertizează, într-o postare pe Facebook, conducerea CE Oltenia în legătură cu termenele de punere în funcțiune a noilor proiecte și stadiul implementării Planului de restructurare. Ba mai mult, în aceeași postare, Ștefan vorbește despre ”șansa Guvernului de a iniția negocierile cu Comisia Europeană în scopul revizuirii Planului de Restructurare al CE Oltenia”, în contextul în care nu există o asemenea inițiativă a Executivului sau cel puțin nu a făcut-o publică, până la această dată.

Numit secretar de stat la Ministerul Energiei…

… în februarie 2022, cam la două săptămâni după ce Comisia Europeană a aprobat Planul de restructurare revizuit al CE Oltenia, Constantin Ștefan, a avut, o vreme, atribuții doar pe domeniul relația cu Parlamentul, sindicatele și patronatele. Ulterior, Ștefan se plângea, public, de faptul că fostul ministru, Virgil Popescu, i-a luat și acele atribuții și, practic, a rămas fără obiectul muncii la Ministerul Energiei, însă, cu siguranță, salariul consistent, l-a făcut să nu demisioneze. Timp de mai multe luni, Constantin Ștefan a ascuțit creioane prin minister pe un venit salarial net de aproximativ 14.000 de lei, lunar.

În luna aprilie a acestui an, Ștefan fost desemnat ”la mișto”, de către fostul ministru al Energiei, să renegocieze Planul de restructurare a CE Oltenia, în condițiile în care președintele PSD Gorj, Mihai Weber, îl interpelase pe Virgil Popescu de trei ori pe tema demarării discuțiilor cu Comisia Europeană. Chiar liderul PSD Gorj, Mihai Weber, preciza, la vremea respectivă, că planul de restructurare nu poate fi renegociat la Bruxelles de un secretar de stat, ci doar Guvernul României, la inițiativa Ministerului Energiei, poate constitui o comisie, condusă de premier sau de miniștri, care să meargă să rediscute termenele de închidere a capacităților pe cărbune. Cât despre noua misiune trasată de ministrul Popescu lui Ștefan, liderul social-democrat preciza că ”el nu s-a ocupat niciodată de CEO, a avut cu totul și cu totul alte sarcini și direcții. (…) A-i da acum la glumă, să nu zic la mișto, să te ocupi de ceva, poate că au fost anumite intervenții…”, afirma Weber la jumătatea lunii mai a acestui an.

Acum Ștefan spune că, a întocmit ”raportul de analiză (privind corelarea Planului de Restructurare al CE Oltenia cu PNRR C6 Energie) pe care, personal, l-am elaborat la solicitarea fostului ministru în luna aprilie 2023, pe baza datelor furnizate și de CE Oltenia, a rezultat faptul că termenele asumate inițial (iunie 2026) de punere în funcțiune a noilor capacități energetice au fost modificate și există deja o întârziere #majoră de cel puțin 1 an și jumătate”.

Ce se face că nu știe Ștefan…

… ca să pară credibil și updatat: termenele din Planul de decarbonare 2021 – 2025, parte din Planul inițial de restructurare a CEO, au fost negociate în 2021, când actualul secretar de stat era angajat al companiei energetice în poziția de ”dealer tranzacții certificate”.

Ulterior, în Planul de restructurare revizuit al CEO 2021 – 2026, aprobat printr-o decizie a Comisiei Europene pe 26 ianuarie 2022, există următoarea mențiune cu privire la termenele proiectelor de investiții: ”Calendarul estimat pentru punerea în funcțiune a noilor capacități de producție prevede ca opt parcuri fotovoltaice să fie operaționale până în 2024, o microhidrocentrală până în 2023 și cele două blocuri electrice pe bază de gaze naturale să își înceapă activitatea până la jumătatea anului 2026. În 2023, capacitatea instalată a noilor instalații de producție mai puțin poluante planificate ar reprezenta doar 0,6 % din capacitatea totală instalată a CE Oltenia, care va fi generată de hidrocentrală. În 2026, producția totală a noilor instalații ar ajunge la 56 %, din care 36 % generate de instalațiile de gaze, 20 % de parcurile fotovoltaice și 0,4 % ar proveni de la hidrocentrală”.
Pentru aceste investiții, este prevăzut în Plan utilizarea așa numitelor SPV și căutarea unor parteneri. În 2022, s-a reușit înființarea SPV-urilor cu OMW pentru construirea a patru parcuri fotovoltaice. La începutul acestui an, nu erau parafate încă parteneriatele pentru construirea centralelor electrice pe gaze naturale de la Ișalnița și Turceni, precum și pentru celelalte patru parcuri fotovoltaice, așa că era practic imposibil să fie finalizate și puse în funcțiune acele parcuri în acest an, aspect menționat de CEO în raportările către Comisia Europeană. Între timp, au devenit funcționale cele cinci SPV-uri cu Tinmar Energy SA pentru cele patru parcuri fotovoltaice de putere instalată maximă totală de 280 MW și pentru grupul pe gaze naturale de 475 MW de la Turceni, iar acționarii CEO au fost convocați pentru înființarea SPV-ului cu Alro SA, societate cu care compania energetică va construi centrala electrică pe gaze naturale de la Ișalnița.

Mai mult, în luna aprilie a.c., când fostul ministru Virgil Popescu îi dădea teme ”la mișto” lui Constantin Ștefan, CEO a depus la Ministerul Energiei toate contractele de finanțare pentru SPV-urile deja înființate.

Ștefan afirmă, cu totul nerealist, în postarea menționată, că ar fi purtat discuții cu ”factorii decidenți”, dar fără să-i nominalizeze și, în baza analizei pe care a elaborat-o personal, ”se arată disponibilitatea de a efectua pașii necesari către Comisia Europeană pentru decalarea Planului de Restructurare al CE Oltenia și renegocierea PNRR C6 Energie”.

Or, în PNRR se face referire la decarbonizare și cum se retrag din exploatare grupurile pe bază de lignit, iar Fondul de modernizare nu are nicio legătură cu PNRR. Concret, ”Capacitățile dezafectate pentru perioada 2023-2025 sunt exemple furnizate fără a aduce atingere nivelului de detaliere sau de conținut impus de planul de redresare și reziliență și nu pot fi interpretate ca modificând jaloanele și țintele, astfel cum sunt stabilite în planul respectiv, și nici ca o confirmare a modificării sau îndeplinirii obiectivelor de etapă”, după cum se precizează la pct.74 din Decizia CE.

Așa că renegocierea termenelor din Planul de restructurare se poate face doar cu motivații reale. Ba mai mult, chiar Ministerul Energiei, sub semnătura lui Ștefan, răspundea la o întrebare a deputatului Mihai Weber că ”nu intenționează, la data prezentei, (iunie 2022 – n.r.) să inițieze un dialog cu Comisia Europeană pentru modificarea/declararea termenelor de închidere a grupurilor energetice, respectiv a carierelor miniere din cadrul CE Oltenia…”.

În loc de concluzie

Deși se află în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei de aproape un an și jumătate, Constantin Ștefan pare că nu a înțeles sensul propriu-zis al Planului de restructurare sau angajamentele României cu privire la Planul de decarbonizare asumat, iar prin postările sale nejustificate și ilogice, lovește direct în CEO. Asta denotă faptul că, răspunsurile pe care le-a formulat din funcția de secretar de stat la întrebările parlamentarilor despre Planul de restructurare a CEO, au fost elaborate exclusiv pe baza punctelor de vedere remise de compania energetică. Eventual, luate cu copy-paste!

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *