În inima Transilvaniei, o echipă de oameni de știință a scos la iveală o descoperire neașteptată: urmele unei tumori maligne în fosila unui dinozaur erbivor, care a trăit acum 70 de milioane de ani. Este vorba despre un Telmatosaurus transsylvanicus, o specie care a populat câmpiile actualei Românii la sfârșitul Cretacicului.
Analiza, condusă de medicul britanic Justin Stebbing, a detectat o formațiune tumorală compatibilă cu un ameloblastom, o boală rară, dar încă observată la om. Cercetătorii, asistați de savanți români, au folosit tehnici avansate de microscopie pentru a identifica structuri de tip globule roșii fosilizate în resturile osoase, un semn clar de țesut moale excepțional conservat.
Autorul studiului a venit acum cu noi detalii legate de descoperirea sa.
”În filmul original Jurassic Park, oamenii de știință creează sau clonează dinozauri din material genetic antic. Dar, în realitate, în decursul a milioane de ani, ADN-ul este complet descompus.
Proteinele însă, spre deosebire de ADN, pot fi remarcabil de stabile în timp. Cercetările au arătat că acestea pot persista în fosile timp de milioane de ani în condițiile potrivite, acționând ca niște capsule temporale moleculare. Studiul acestor proteine ne poate ajuta să reconstituim procesele biologice, inclusiv boli precum cancerul, care au afectat dinozaurii”, a scris Stebbing într-un articol publicat în 16 iunie.
Tumora a fost identificată în maxilarul animalului. Utilizarea scanerelor de înaltă definiție a permis să se distingă clar elementele celulare și proteice încorporate în cavitățile osoase. Potrivit datelor publicate în revista Biology, proteinele au prezentat o stabilitate surprinzătoare în comparație cu ADN-ul, ceea ce le transformă în surse valoroase pentru studiul bolilor antice. Această particularitate a permis grupului lui Stebbing să izoleze informații moleculare complexe, oferind o nouă perspectivă asupra evoluției cancerului la vertebrate.
Tumoarea identificată, deși rară, se găsește acum în oasele maxilarului uman. Prezența sa la un dinozaur sugerează că unele forme tumorale sunt mult mai vechi decât se presupunea. Studiul arată, de asemenea, că fosilizarea poate păstra urme biologice în condiții extraordinare, făcând din fosile instrumente științifice active, nu doar specimene de observat.
Echipa a atras atenția asupra unui aspect evolutiv: animalele mari, precum elefanții și balenele, au dezvoltat sisteme de apărare biologică pentru a limita apariția tumorilor. Este posibil ca aceleași mecanisme să fi fost prezente și la speciile preistorice, precum dinozaurii, dintre care unele erau de viață lungă și supuse unor cicluri de viață lungi. Descoperirea tumorii la Telmatosaurus alimentează astfel ipoteza că lupta împotriva cancerului a luat naștere cu milioane de ani în urmă și că evoluția sa biologică face parte integrantă din istoria vieții animale.
Pentru Stebbing, conservarea specimenelor fosile de țesuturi moi este acum o prioritate a cercetării: specimenele, dacă sunt întreținute corespunzător, pot fi analizate chiar și peste zeci de ani cu instrumente din ce în ce mai sofisticate.
Studiul deschide noi frontiere: dacă oasele antice pot returna proteine stabile, va fi posibil să se investigheze originea genetică a bolilor moderne cu un nivel de detaliu care era de neconceput cu doar câțiva ani în urmă. În acest sens, fosilele devin martori vii – sau, mai degrabă, fosile vorbitoare – ai bolilor care încă provoacă medicina contemporană.
