Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 15 mai, publicată de BNR, rata anuală a inflației este estimată la 10,3% la jumătatea lui 2026 și la 5,5% în decembrie 2026, niveluri semnificativ mai mari decât cele anticipate anterior.
Membrii Consiliului au mai semnalat prelungirea tendinţei de detensionare a pieţei muncii, inclusiv în perspectivă apropiată, dar şi faptul că dinamica viitoare a costurilor cu forţa de muncă este marcată totuşi de incertitudini ridicate. Consiliul de Administraţie al BNR evocă în acest sens evoluţia inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste, precum şi majorarea salarizării minime de la 1 iulie 2026 şi decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare,
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţiile aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar şi deficitele gemene încă mari, precum şi situaţia politică internă şi incertitudinile asociate.
Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă şi la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei”, se arată în minuta şedinţei BNR din 15 mai, conform news.ro.
În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.
Evoluţia inflaţiei
În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată de rata anuală a inflaţiei în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condiţiile în care impactul scumpirii pronunţate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO şi produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice şi ale decelerării uşoare a inflaţiei de bază, se precizează în document.
S-a observat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descendentă, reducându-se la 8,2 la sută în martie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama dinamicii subcomponentei alimentelor procesate, care a intrat pe o traiectorie coborâtoare după şase trimestre de creştere.
Decelerarea uşoară a inflaţiei de bază reflectă cu precădere influenţe venite din efecte de bază dezinflaţioniste şi din descreşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a dinamicii preţurilor importurilor, fiind atribuibilă în mică măsură adâncirii deficitului de cerere agregată şi slăbirii cererii de consum, se precizează în minuta BNR.
Membrii Consiliului au făcut referiri la scăderea înregistrată pe ansamblul trimestrului I 2026 de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum după o ascensiune continuă de cinci trimestre, dar şi la cotele ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor, care s-au mărit semnificativ în martie-aprilie 2026, anulându-şi astfel integral scăderea acumulată pe parcursul precedentelor cinci luni.
Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor s-au redus doar marginal în martie şi aprilie după ce au urcat din nou în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei în luna februarie, în vreme ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul trimestrului I, în corelaţie cu încetinirea creşterii veniturilor populaţiei şi cu nivelul înalt al ratei anuale a inflaţiei.
Datele recent publicate relevă mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflaţiei în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creşterilor semnificative de dinamică înregistrate de preţurile gazelor naturale şi combustibililor, precum şi de preţurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, dar şi sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat, se arată în document.
