Judecătorii CCR au admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, obiecție formulată de 51 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și au constatat că legea este neconstituțională.
Trebuie notat faptul că, în luna martie a acestui an, senatorii au votat această lege, inițiată de parlamentarii PSD, pentru scoaterea din zona ariilor protejate a investițiilor hidrotehnice, fapt ce trebuia să ducă la finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivelor hidrotehnice din Defileul Jiului, abandonate în urmă cu mai bine de patru ani. Practic, prin legea adoptată se schimba regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, numai că parlamentarii USR au contestat modificările la lege la Curtea Constituțională a României.
După mai multe amânări, judecătorii CCR s-au pronunțat miercuri, 2 noiembrie și au admis obiecția de neconstituționalitate, motivându-și decizia prin faptul că există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
”În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun. Curtea a reținut că, deși nu există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conținând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiții, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție”, se arată într-un comunicat al CCR.
Proiectul hidrotehnic de pe Defileul Jiului aparține societății Hidroelectrica SA, iar termenul de punere în funcţiune era 2016, pentru CHE Dumitra şi anul 2017 pentru CHE Bumbeşti, însă, la acest moment, lucrurile s-au blocat în totalitate, deși societatea la care acționar majoritar este Ministerul Energiei a cheltuit peste 175 de milioane de euro.
