România revine la ora astronomică, supranumită și „ora de iarnă”, în acest weekend, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
În această perioadă de tranziție între toamnă și iarnă, zilele se scurtează pe măsură ce afară soarele apune mai devreme. Mulți oameni sunt afectați de trecerea la ora de iarnă tocmai din cauza schimbării luminii în timpul zilei, numită adesea „albastru de iarnă”.
Ce efecte poate avea asupra sănătăţii trecerea la ora de iarnă
„Aparatul” propriu al corpului ne reglează somnul şi metabolismul. Deci, o schimbare de timp ne perturbă somnul și ritmurile circadiene. Schimbarea orară ne poate afecta tiparul de somn timp de 5 până la şapte zile. Schimbarea orei s-a constatat că are repercusiuni și asupra psihicului și sănătății populației, care acuză nevoia de acomodare. Tranziţiile naturii, ca de exemplu cantitatea de lumină diferită de-a lungul zilei şi temperaturile reci îi pot însă dezechilibra pe mulţi oameni. Încep să se simtă apatici, răcesc uşor sau încep să aibă probleme cu stomacul.
Totuşi, creaturile naturii trec cu uşurinţă prin această perioadă de tranziţie. Acestea simt schimbarea temperaturilor şi încep pregătirile pentru iarnă. Copacii se scutură de frunze pentru a-şi putea conserva energia pentru lunile de iarnă, urşii se ascund în bârloguri şi se pregătesc de hibernare, etc.
Dacă în general dormiţi între şapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziţi a doua zi simţindu-vă împrospătaţi. În schimb, dacă în general dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales dacă consumaţi cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. Vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenţi în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.
Pentru cei mai mulți dintre noi, schimbarea timpului în sine nu ne afectează sănătatea. De altfel, unele persoane de-abia conştientizează adaptarea corpului la oboseală şi iritabilitate, astfel de simptome trecând aproape neobservabile. Pentru alte persoane însă, această schimbare la ora de iarnă poate fi uşor periculoasă, mai ales în cazul în care există probleme subdiacente. Cei care au deja probleme cu lipsa somnului, trecerea la ora de vară de exemplu, unde este pierdută o oră de somn, devine un punct de cotitură. Studiile arată o creștere generală a atacurilor de cord în zilele după ambele schimbări de timp. De asemenea, un studiu din 2001 al National Institutes of Health a arătat că accidentele de trafic mortale cresc în ziua de luni, după ambele schimbări de oră.
recem la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică
Sistemul trecerii la ora de vară sau la ora de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor (înainte sau înapoi), în fiecare primăvară şi toamnă. Astfel, la ora de iarnă, ceasurile sunt date în urmă cu o oră, iar la ora de vară, ceasurile sunt date cu o oră înainte. Spunem că odată cu venirea iernii dormim mai mult, iar când vine vara, ne trezim mai devreme. Totuşi, ora de iarnă însă este considerată ora standard, fiind trecută în legislaţie ca „Timpul Legal Român”.
În acest an, în noaptea de 30 spre 31 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, la ora 4:00, care va deveni ora 3:00. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore îna ceastă perioadă, faţă de 3 ore (vara).
sursa: observatornews.ro
