
Ministrul actual al Energiei, Bogdan Ivan, promite, la fel ca fostul ministru, Sebastian Burduja, că va renegocia, la Bruxelles, planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Ivan a tot vorbit de o decalare a termenelor cu 5 ani. Gabriel Căldărușe, președintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, consideră că ar fi o gură de oxigen pentru județul Gorj o decalare a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune.
“Sper ca ceea ce s-a spus, până acum, că CEO trebuie să aibă un viitor și că sistemul energetic românesc are nevoie de această companie, să o pună în practică și să vedem că lucrurile, până la urmă, își găsesc o rezolvare. E vorba și de siguranța energetică a României, și de cei 8000 angajați ai companiei, și, în contextul economic actual, pentru județul Gorj ar însemna o gură de oxigen foarte importantă. De aproape doi ani, ni se spune că studiul e esențial pentru continuarea negocierilor cu Comisia Europeană. Din ce știu, acest studiu este împărțit în 4 etape ale studiului, sunt deja finalizate primele două, urmând ca, în perioada imediat următoare, să fie finalizat complet. Însă, dincolo de acest studiu, realitatea e clară pentru toată lumea: România a devenit un importator net de energie. Cumpărăm energie la prețuri foarte mari și exportăm la prețuri ridicol de mici”, a precizat liderul SMEO.
A luat România bani în schimbul închiderii CE Oltenia?
Gabriel Căldărușe afirmă că România nu a luat niciun ban în schimbul închiderii centralelor pe lignit, așa cum a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
“Vă spun sincer și deschis: toată lumea știe, nu doar cei din interiorul companiei, că dacă această companie energetică ar fi oprită, întreg sistemul ar intra în colaps. România nu a primit niciun ban pentru închiderea grupurilor energetice. Acel „ajutor de stat” despre care se vorbește, din punctul meu de vedere, nu e un ajutor de stat, de fapt, sunt bani din interior, n-au fost luați bani din exterior. Mai e un aspect foarte important, pe care nu trebuie să-l ignorăm, la noi, ajutorul de stat a fost permis pe o perioadă limitată, cinci ani. În schimb, dacă ne uităm la Germania sau Polonia, vedem că, acolo, există forme de compensare a costurilor cu certificatele de carbon pe toată perioada de funcționare a centralelor, nu doar pentru o perioadă limitată.Putem spune că inclusiv din acest punct de vedere am fost defavorizați, nu știu, din cauza negociatorilor, din cauza că una e Germania, Polonia, în interiorul Uniunii Europene, una e România. Niciodată, dacă ne uităm cu atenție la țările respective, prețul certificatelor de carbon nu se regăsește integral în costul megawatului produs. O mare parte este subvenționată”, a adăugat liderul sindical.




