Pe muntele Boutmezguida, la peste 1.200 de metri altitudine, sunt instalate plase mari din polimer negru, amplasate chiar în calea maselor de ceață care vin dinspre Oceanul Atlantic. Picăturile de apă se depun pe suprafața plaselor, se scurg în rezervoare, iar apoi sunt transportate gravitațional către satele din regiunea Aït Baâmrane.
Cum este transformată ceața în apă
Principiul este surprinzător de simplu. Plasele sunt susținute de structuri metalice și sunt poziționate astfel încât să intre în contact cu ceața. Umezeala din aer se condensează pe firele plasei, iar apa rezultată este colectată și direcționată către rezervoare.
Instalația poate ajunge să colecteze aproximativ 77 de litri de apă pe metru pătrat într-un interval de 24 de ore, în condiții favorabile. Tehnologia, cunoscută sub numele de CloudFisher, a fost îmbunătățită pentru a crește cantitatea de apă captată și pentru ca echipamentele să poată fi întreținute mai ușor de comunitatea locală.
Proiectul este administrat de organizația marocană Dar Si Hmad, care lucrează cu apa provenită din ceață încă din 2006. Sistemul a fost inaugurat oficial în 2015 și a schimbat radical accesul la apă pentru comunitățile din zonă.
Femeile mergeau ore întregi după apă
Înainte ca instalația să fie construită, familiile din această zonă trebuiau să se deplaseze până la fântâni pentru a găsi apă potabilă. În unele situații, drumurile puteau ocupa chiar și patru ore pe zi.
Femeile erau, de cele mai multe ori, cele care transportau apa, cărând pe cap bidoane de aproximativ 20 de litri.
Apariția apei la robinet a eliminat o mare parte din aceste drumuri și a schimbat rutina zilnică a comunităților. Pentru unele familii, timpul câștigat a însemnat inclusiv un acces mai bun al copiilor la școală.
O soluție veche, combinată cu tehnologie modernă
Ideea de a colecta apa din ceață nu este una nouă. Practici de acest tip sunt documentate de secole, însă proiectul din Maroc combină principiul tradițional cu materiale moderne, plase special concepute, rezervoare și conducte.
Inginerii au modificat dimensiunea ochiurilor plaselor și caracteristicile firelor pentru a crește eficiența sistemului. Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat de Antena 3 CNN, aceste îmbunătățiri au dus la o creștere semnificativă a eficienței de colectare.
Totuși, metoda nu poate fi aplicată oriunde. Funcționarea instalației depinde de existența unei ceți suficient de constante, de altitudine și de nivelul de umezeală din aer.
În Munții Anti-Atlas, însă, combinația dintre condițiile naturale și tehnologia de captare a transformat ceva aparent efemer – ceața – într-o sursă concretă de apă pentru comunități întregi.
