Banca Națională a României (BNR) va introduce, marți, o monedă comemorativă din aur, marcând 80 de ani de la Operațiunea Neptun, când, în 1944, sute de tone de aur au fost ascunse în apropierea Mănăstirii Tismana pentru a fi protejate de Armata Roșie. Această măsură a fost o reacție la experiența dramatică din Primul Război Mondial, când tezaurul românesc trimis în Rusia nu a fost recuperat. În al Doilea Război Mondial, cu sprijinul Guvernului, Armatei și altor instituții, BNR a ascuns aproximativ 242 de tone de aur din propriul tezaur, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat temporar în România.
Această monedă va fi însoțită de o coală specială de patru bancnote de 10 lei, lansată de BNR pentru a marca evenimentul. Într-o vizită la Mănăstirea Tismana, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța deciziei din 1944, în condițiile în care tezaurul era amenințat atât de prezența trupelor germane, cât și de apropierea armatei sovietice.
În 1944, tezaurul BNR era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla încă în România, pe de alta, Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană. Sesizând pericolul, conducerea de atunci a BNR a decis să-şi apere singură stocul de aur şi, în deplină conspiraţie, l-a ascuns într-o peşteră din judeţul Gorj, lângă Mănăstirea Tismana. Asta presupunea transportul celor 242 de tone de aur de la Bucureşti la Tismana, păstrarea acolo timp de câţiva ani, apoi transportul de la Tismana la Bucureşti – totul într-un secret absolut.
În urmă cu câțiva ani, în peștera unde a fost ascuns tezaurul României a fost amenajat de BNR un muzeu unic în România, care prezintă această etapă istorică interesantă.
