Peste jumătate dintre pensionarii din România au venituri lunare din pensie mai mici de 2.500 de lei. Datele aferente lunii septembrie 2026 arată că aproximativ 2,31 milioane de persoane se află sub acest prag, într-un context economic marcat de scumpiri și de diminuarea puterii de cumpărare.
Potrivit unei analize publicate de Adevărul, pe baza datelor oficiale, în România erau înregistrați 4.572.742 de pensionari în septembrie 2026. Dintre aceștia, 2.311.003 aveau pensii mai mici de 2.500 de lei pe lună, ceea ce reprezintă aproximativ 50,5% din total.
Aproape 850.000 de pensionari primesc indemnizația socială
Statisticile Casei Naționale de Pensii Publice arată că 850.009 persoane beneficiau, în septembrie, de indemnizația socială pentru pensionari, al cărei nivel era de 1.281 de lei lunar.
Cei mai mulți beneficiari erau înregistrați în județul Suceava, cu 36.130 de persoane. Urmau județul Iași, cu 32.420 de beneficiari, Dolj, cu 30.271, Maramureș, cu 29.299, și Prahova, cu 28.551.
Alte 934.092 de persoane aveau pensii cuprinse între 1.281 și 2.000 de lei, în timp ce 526.902 pensionari încasau lunar sume între 2.000 și 2.500 de lei.
Datele evidențiază numărul mare al persoanelor vârstnice care trebuie să își acopere cheltuielile curente din venituri reduse, de la alimente și facturi până la medicamente și întreținerea locuinței.
Pensia medie și inflația, o presiune suplimentară
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026. În schimb, datele Casei Naționale de Pensii Publice indicau o pensie medie de 2.821 de lei în septembrie.
Diferența dintre cei doi indicatori ține de perioada de referință și de datele statistice utilizate.
În același timp, inflația anuală a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, ceea ce pune presiune asupra bugetelor gospodăriilor. Creșterea prețurilor reduce valoarea reală a banilor disponibili, mai ales pentru persoanele care au venituri fixe și posibilități limitate de a-și suplimenta câștigurile.
Pentru pensionarii cu venituri mici, cheltuielile pentru hrană, utilități și tratamente medicale pot ocupa o parte importantă din bugetul lunar.
Tot mai mulți angajați iau în calcul să muncească după pensionare
Nivelul pensiilor îi determină pe unii dintre români să ia în calcul continuarea activității profesionale chiar și după atingerea vârstei legale de pensionare.
Un studiu realizat de SD Worx arată că 42% dintre angajații români cu vârste de cel puțin 55 de ani ar fi dispuși să continue să lucreze după pensionare. Procentul este mai mare decât media europeană, de 32%.
Pe de altă parte, dorința de a avea mai mult timp pentru familie și viața personală rămâne un motiv important pentru cei care își doresc să se retragă mai devreme din activitate.
Situația financiară de la pensionare depinde de mai mulți factori, printre care anii de contribuție, veniturile obținute de-a lungul carierei și categoria de pensie. Pentru milioane de români, însă, valoarea pensiei rămâne un element esențial în stabilirea nivelului de trai după încheierea activității profesionale.
Datele din septembrie 2026 arată că mai mult de unul din doi pensionari din România primește sub 2.500 de lei lunar, în condițiile în care costurile vieții continuă să influențeze puterea de cumpărare.
