România continuă să închidă capacități de producție în domeniul energiei. Și o face chiar în plină iarnă. Ultimul grup energetic de la Termocentrala Ișalnița a fost oprit și nu mai produce energie. În momentul de față, s-a intrat într-un program de rezervă tehnică, pentru o perioadă de 2 ani. Potrivit sindicatelor din cadrul sucursalei, în ultimele zile, în lipsa activității de bază, se face curățenie și reparații la diferite echipamente. Prin urmare, nu se mai produce energie electrică.
Termocentrala de la Ișalnița a fost pe vremuri mândria Complexului Energetic Oltenia. Aici au funcționat, la un moment dat, și opt blocuri energetice și se produceau peste o mie de megawați. Era locul în care orice energetician din Dolj și din Oltenia îşi dorea să lucreze. Rând pe rând, blocurile energetice s-au închis. De asemenea, ultimul grup al termocentralei de la Ișalnița a intrat în rezervă la 1 ianuarie 2024. Programul de menținere în rezervă este de 2 ani.
Totuși, de spaimă să nu apară pagube care le-ar putea fi imputate, șefii termocentralei de la Ișalnița au obținut aviz pentru repornirea unuia dintre cazanele de la grupul energetic numărul 7. Nu se știe pentru cât timp va fi menținut în funcțiune, cert este că decizia repornirii nu are legătură cu politica energetică și cu vânzările de energie electrică. Motivul este legat de posibilitatea ca instalațiile în care rămăsese apă să nu crape de la ger. Aceasta nu mai este strategie energetică, eficiență și performanță în energie. Sunt decizii luate peste noapte, care arată un singur lucru: zilele energiei pe cărbune sunt numărate, chiar dacă mai apar zbateri cu închideri și reporniri.
Orizontul de timp cert este anul 2026, când se anunță intrarea în rezervă a tuturor capacităților CEO. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, recent, cu mai mult sau mai puțin iz electoral, că se va încerca prelungirea cu până la doi ani a vieții termocentralelor de cărbune, după anul 2026. Adică până în 2028.
Să zicem că guvernanții o să găsească soluții ca Sistemul Energetic Național să reziste, la un moment, dat fără cărbune, deși este aproape imposibil, în lipsa unor investiții precum grupurile 3 și 4 de la Cernavodă, a grupurilor pe gaze naturale de la CEO, care ar asigura energie în bandă.
ț
Chiar și așa, tot ar mai rămâne de rezolvat, cel puțin de către politicienii locali, reconstrucția economică a județului Gorj, după epoca mineritului. Ce pui în loc, de unde bani și cu cine, când forța de muncă tânără pleacă? FTJ-ul? Bun și ăsta, deși ar fi prea puțin, dar unde e, când începe?
