Autoritățile susțin că prelungirea este necesară pentru menținerea stabilității Sistemului Electroenergetic Național. Printre problemele care continuă să pună presiune pe producția internă se află nivelurile scăzute ale resurselor de apă și disponibilitatea redusă a unor capacități de producție.
Alertă energetică până la sfârșitul lunii septembrie
Măsura fusese instituită inițial pentru luna august, pe fondul dificultăților provocate de secetă și de scăderea debitului Dunării, care au afectat inclusiv producția hidro și funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
În acest context, autoritățile au urmărit să aibă la dispoziție mecanisme prin care să poată interveni rapid pentru menținerea echilibrului dintre producția și consumul de energie electrică.
Prelungirea până la 30 septembrie vine într-o perioadă în care Guvernul anticipează în continuare presiuni asupra sistemului, inclusiv din cauza unui posibil consum ridicat de electricitate.
Ce se întâmplă cu sistemul energetic
Starea de alertă energetică nu înseamnă că populația va rămâne automat fără energie electrică și nici că sunt introduse, prin simpla prelungire a măsurii, restricții pentru consumatorii casnici.
Scopul este de a permite autorităților să ia mai rapid măsuri pentru asigurarea necesarului de energie și pentru exploatarea cât mai eficientă a capacităților disponibile.
În perioada următoare, situația sistemului energetic va rămâne atent monitorizată, în special în intervalele orare în care consumul crește și producția din surse regenerabile poate varia.
O nouă perioadă dificilă pentru producția de energie
România traversează o perioadă complicată din punct de vedere energetic, după ce seceta severă a afectat nivelul apelor și, implicit, producția hidro. În același timp, oprirea controlată a unui reactor de la Cernavodă a redus capacitatea de producție nucleară disponibilă.
Prelungirea stării de alertă până la 30 septembrie arată că autoritățile consideră că riscurile pentru sistemul energetic nu au dispărut odată cu încheierea lunii august.
