Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical au transmis un comunicat comun în care resping forma actuală a proiectului.
Sindicaliștii susțin că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării nu rezolvă problemele existente, ci riscă să genereze alte diferențe între angajații din sectorul public.
Critici dure privind valoarea de referință
Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Sindicatele cer ca această valoare să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
În opinia acestora, diminuarea reperului de calcul, în condițiile în care mai multe categorii de bugetari nu ar recupera prin creșteri salariale pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani, transferă asupra angajaților costurile măsurilor de austeritate.
Sporurile ar putea fi plafonate
O altă problemă reclamată de sindicate este plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile.
Organizațiile sindicale susțin că o asemenea limitare ar putea conduce la pierderea unor drepturi salariale prevăzute deja de legislație. Este dat ca exemplu cazul unor spitale de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii, unde personalul ar putea să nu mai primească sporurile la nivelul prevăzut în legislația actuală.
Sindicatele acuză lipsa unui dialog real
Cele cinci confederații contestă și modul în care a fost elaborat proiectul.
Acestea susțin că un proiect care afectează peste un milion de angajați din sectorul public nu poate fi analizat într-un interval foarte scurt și că transmiterea documentului cu întârziere, urmată de un termen redus pentru observații, nu reprezintă un dialog social real.
Sindicatele reclamă probleme în mai multe domenii, printre care Sănătatea, Educația, Asistența Socială, Cultura și administrația publică.
În Educație, organizațiile sindicale spun că angajamentele asumate după greva generală din 2023 trebuie respectate, în timp ce în Sănătate sunt invocate deficitul de personal și condițiile dificile de muncă.
„Reforma trebuie reluată de la zero”
Sindicaliștii consideră că un Guvern demis nu ar trebui să negocieze și să stabilească o reformă structurală cu efecte pe termen lung asupra salarizării.
Cele cinci confederații cer ca noua lege să fie elaborată după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline și solicită participarea efectivă a sindicatelor la stabilirea grilelor și principiilor de salarizare.
Printre solicitări se numără stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim, actualizarea anuală a acesteia, eliminarea mecanismelor de plafonare arbitrară a drepturilor salariale și reducerea diferențelor dintre familiile ocupaționale.
Sindicatele cer, de asemenea, ca nicio categorie de angajați să nu piardă putere de cumpărare ca urmare a noii legi.
PNRR, contestat ca argument pentru adoptarea rapidă
Confederațiile sindicale resping și ideea că noua Lege a salarizării trebuie adoptată rapid pentru ca România să nu piardă fonduri din PNRR.
Acestea susțin că nu este justificată adoptarea unei legi considerate nedrepte doar pentru îndeplinirea unui jalon administrativ și cer ca reforma salarizării să fie construită pe termen lung, prin negocieri reale cu partenerii sociali.
În acest moment, poziția celor cinci mari confederații este clară: actualul proiect trebuie retras, iar reforma salarizării trebuie reluată de la zero, după instalarea unui Guvern cu mandat deplin.
