Stil de viață

Suferi de ficat gras? Află cum se poate regenera țesutul hepatic!

Ficatul gras sau steatoza hepatică este cea mai frecventă suferință a ficatului. În SUA, peste 90 de milioane de adulți și 17% dintre copii au steatoză hepatică non-alcoolică. Cu toate acestea, gravitatea bolii este adesea subestimată, pentru că ficatul, fiind un „organ tăcut”, nu produce simptome care să alarmeze pacienții. Așa se explică de ce majoritatea cazurilor de steatoză sunt diagnosticate când mai mult de 10% din greutatea ficatului este formată din țesut adipos (grăsime). Numai că în acest stadiu apar asocierile periculoase cu: diabet, hipertensiune, obezitate, colesterol și trigliceride crescute. Dacă nici acum nu se intervine, boala progresează spre ciroză și cancer al ficatului (hepatocarcinom).

Știați că?

Dacă vreți să vă imaginați ce înseamnă ficat gras gândiți-vă la foie gras, celebra specialitate franțuzească din ficat de rață sau de gâscă. Pentru a obține un foie gras de calitate, spun producătorii, păsările sunt îndopate cu un amestec de zahăr, porumb și amidon. La fel se întâmplă și cu ficatul nostru, dacă ne „îndopăm” zilnic cu zahăr și amidon. Ficat gras înseamnă literalmente că ficatul se umple cu grăsime, deschizând calea inflamației și bolilor cronice.

Cine sunt vinovații: grăsimile sau carbohidrații?

În mod surprinzător, în topul listei negre nu se află grăsimile, ci carbohidrații produc cele mai mari depozite de grăsime în ficat și abdomen, arată studii recente. Zahărul modifică producția de grăsime în ficat, creând un proces intern numit lipogeneză, care este răspunsul normal al organismului la consumul de zahăr.

Fructoza, cel mai dăunător zahăr, se îndreaptă direct către ficat, unde crește instantaneu lipogeneza. Acest lucru explică de ce zahărul, mai ales fructoza, devine principala cauză a bolii hepatice și principala cauză a transplantului de ficat”, afirmă dr. Mark Hyman, renumit specialist american în nutriție și medicină funcțională, directorul Cleveland Clinic Center for Functional Medicine.

Cum se ajunge de la ficat gras la atac de cord?

În steatoza hepatică apare negreșit inflamația ficatului, ce semnalează momentul în care boala se declanșează. În timp, se dezvoltă rezistența la insulină și prediabetul, când depunerile adipoase se stochează la nivelul ficatului și al altor organe din abdomen.

Ficatul gras se asociază cu un risc major de atac de cord. Excesul de zahăr și făinoase provoacă de asemenea creșterea grăsimilor în sânge (trigliceride și colesterol), ceea ce înseamnă risc de infarct sau accident vascular cerebral.

    Deși boala nu are simptome specifice, sunt anumite semne care indică prezența steatozei hepatice, mai ales în stadiile avansate în care se instalează fibroza:

  • oboseală extremă inexplicabilă,
  • scădere în greutate,
  • stări de slăbiciune,
  • dureri sau înțepături în partea dreaptă sus a abdomenului.

Regenerarea ficatului? Da, este posibilă!

Din fericire, steatoza hepatică este o boală reversibilă, dacă este descoperită și se iau măsuri în stadii incipiente. Ficatul are o capacitate extraordinară de regenerare. Cea mai clară dovadă în acest sens este transplantul de ficat, în care se utilizează o grefă de la un donator viu. Este uimitor faptul că atât grefa transplantată, cât și partea de ficat rămasă la donator sunt capabile să se refacă și să se dezvolte până la dimensiunea normală a ficatului.

În ceea ce privește vindecarea ficatului gras, singura modalitate de regenerare a celulelor hepatice se bazează pe un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, suplimentare nutrițională (inițial și în cure periodice), odihnă, mișcare. Nu există medicamente pentru tratarea steatozei hepatice!

Deși poate părea paradoxal, grăsimile alimentare pot opri producția de grăsimi din ficat. Dar, atenție! Cu condiția să fie grăsimi sănătoase și să se limiteze la maximum consumul de carbohidrați.

Spre deosebire de carbohidrați și proteine, grăsimile alimentare nu stimulează pancreasul să producă insulină în exces și nici nu stresează ficatul. Corpul preferă să ardă grăsimile mai degrabă decât să le stocheze, cu condiția să nu fie asociate cu carbohidrați. Când mâncăm grăsimi sănătoase, creștem metabolismul, stimulăm arderea grăsimilor și ținem sub control pofta de mâncare”, explică dr. Mark Hyman.

7 măsuri pentru detoxifierea ficatului

    Planul doctorului Hyman pentru însănătoșirea ficatului sau pentru prevenirea ficatului gras cuprinde următoarele 7 măsuri bazate pe experiența cu pacienții din clinica sa de medicină funcțională din Cleveland.

  1. Eliminați toate alimentele ce conțin sirop de fructoză din porumb. Acesta se găsește în sosuri din comerț, dressing-uri, conserve, mezeluri, dulciuri, produse de panificație. Spre exemplu, o porție de sos de roșii poate conține mai multă fructoză din porumb decât un pachet mic de biscuți.
  2. Dezobișnuiți-vă să consumați făină albă și produse de panificație. Chiar și făina integrală poate fi o problemă. Și aceasta crește nivelul de glucoză din sânge, stresând ficatul, care produce mai multe trigliceride. Astfel se ajunge la ficat gras.
  3. Includeți în dietă grăsimi „bune”. Conform principiului medicinei funcționale, pentru a vindeca organismul, trebuie să înlocuim elementele nocive cu unele sănătoase. Cu alte cuvinte, alimentele pe bază de zahăr și făină albă vor fi înlocuite cu alimente antiinflamatoare cum sunt cele care conțin grăsimi „bune”: nuci, semințe, carne de pasăre din crescătorii ecologice, pește, avocado, ulei de măsline, de nucă de cocos, unt clarifiat, ulei de pește. „O modalitate foarte bună de a combate daunele produse de zahăr este de mânca multe din aceste grăsimi sănătoase”, susține dr. Mark Hyman.
  4. Nu uitați de proteine, mai ales la micul dejun și prânz. Pentru echilibrarea zahărului din sânge cu insulina, dar și pentru a oferi ficatului materii prime de regenerare, începeți ziua cu un mic dejun bogat în proteine: omletă, semințe, unt. De asemenea, carnea – principala sursă de proteine – ar trebui să se regăsească la masa de prânz, alături de legume (nu făinoase sau cartofi). O porție de carne potrivită este de dimensiunea palmei.
  5. Mâncați super-alimente care ajută la detoxifierea ficatului. Legumele din familia cruciferelor, cum ar fi broccoli, conopida, varza, gulia, varza de Bruxelles, dar și legumele cu frunze verzi (spanac, rucola) susțin procesul de reparare și vindecare a ficatului. În acest scop se recomandă cel puțin o ceașcă din aceste legume în fiecare zi. Usturoiul și ceapa sunt de asemenea alimente uimitoare care ajută la detoxifierea organismului.
  6. Utilizați ceaiuri cu efect detoxifiant și hepatoprotector. Există formule din plante (armurariu, păpădie, trifoi roșu, ghințură, lemn-dulce) care acționează sinergic pentru asigurarea sănătății ficatului și protejarea acestuia împotriva factorilor nocivi. În plus, procesul de detoxifiere și regenerare hepatică poate fi susținut cu ajutorul unor nutrienți cu puternice efecte antioxidante, precum acidul lipoic și N-acetil-cisteina.
  7. Faceți mișcare. Cel puțin 30 de minute de efort fizic cu intensitate medie în fiecare zi – mers pe jos sau pe bicicletă – reprezintă un mijloc extraordinar de îmbunătățire a metabolismului. În acest mod se poate reduce rezistența la insulină și se pot elimina depozitele adipoase din ficat și alte viscere.

De ce avem nevoie de un ficat sănătos?

  • Pentru ca organismul să nu fie intoxicat de chimicalele din alimente și mediul înconjurător, la care suntem expuși zilnic;
  • Pentru a avea o digestie corectă;
  • Pentru a menține în limite normale trigliceridele, colesterolul și glicemia;
  • Pentru a susține sistemul imunitar;
  • Pentru a beneficia de un nivel optim de energie.

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *