Sărbătorile vin tot mai ușor în ultimii ani. Atât de ușor, încât aproape că nu mai există. Altădată, partea importantă a sărbătorilor era cea legată de pregătiri. Sigur că, pentru foarte mulți creștini, Sărbătorile Pascale au o latură profund culinară. Cam toată lumea aleargă după de-ale gurii înainte de cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, respectiv Învierea Domnului. Practic, prin Înviere se face distincția între Iisus, omul, și Iisus, Domnul, distincția clară între fizic și metafizic. Adică fizic, metafizic și din nou fizic, deși, după Înviere, nu știm sigur ce fel de trup avea Iisus. Încă se mai discută pe tema aceasta. Cert este că Sărbătorile Pascale au o notă mai mult fizică decât metafizică pentru mulți dintre credincioși. Și puțini mai suntem preocupați de partea spirituală, sufletească a sărbătorii și mai mult de cea fizică, alimentară în special. Chiar dacă, în ultimii ani, achiziția produselor alimentare pentru masa de Paște a devenit un exercițiu tot mai greu de realizat, cel puțin în acest an vom mai vedea câte ceva pe masa de Paște. Mai mult sau mai puțin, în funcție de posibilitățile fiecărei familii sau ale fiecărui creștin.
Cert este că nu mai seamănă alimentele de acum cu alimentele de altădată. Lucrurile s-au schimbat foarte mult, în special în ceea ce privește calitatea, dar și cantitatea, atât în ceea ce privește partea alimentară, cât și cea spirituală.
De exemplu, uleiul pentru gătit nu mai este ce era pe vremuri. În special cel produs la scară mare pentru supermarketuri. Producătorii din zilele noastre au reușit să învingă până și Biblia, care ne spunea că uleiul nu poate fi amestecat cu apa. Ei bine, la cum îți sare în ochi din tigaie, uleiul din zilele noastre arată că poate fi cu brio combinat cu apa de robinet sau de care o fi. A devenit atât de subțire și de lipsit de densitate, încât ai uneori impresia că este apă cu ulei și nu invers. Cert este că, pe vremuri, uleiul și cu apa nu se împăcau deloc. Acum nu se mai pune problema. Producătorii și chimiștii au reușit imposibilul și au realizat amestecul. Motivele sunt clare: lipsa materiei prime, lipsa uleiului în cantități corespunzătoare. Poate că și dorința de a face profit cât mai mult cu produse de o calitate cât mai slabă.
Și nu este doar cazul uleiului, ci și al multor produse alimentare de bază, precum zahăr, făină, mălai, ouă, carne. Nici zahărul nu mai este ce era pe vremuri. Tot chimia a rezolvat problema și o să aflăm, până la urmă, cât plastic este în unele alimente. Unii producători amestecă zahărul cu un soi de pudră. Făina, fiind deja pudră, greu se mai poate aprecia calitatea. Abia după ce este folosită, gospodina își dă seama de calitate. La fel și ouăle: coajă slabă, gălbenuș decolorat. Nu mai vorbim de carnea de pui, care are probabil o cantitate impresionantă de substanțe chimice. Altfel, nu s-ar ajunge pentru toată lumea sau nu ar rezista prea mult.
În ceea ce privește legumele și fructele, povestea este și mai complicată. Aproape toată lumea are impresia că totul este din plastic și că natura nu mai are de-a face cu produsele respective. Totul este chimizat excesiv, pentru a rezista la dăunători, secetă sau pentru a rezista cât mai mult în timp, pentru a evita pagubele.
În mod normal, ar trebui să existe o protecție a consumatorului și în fața pesticidelor. Dar ce mai spui de legume și fructe cu pesticide, când în praful din casă au fost identificate aproape 200 de particule provenind de la pesticide. Le respirăm, practic. Nu mai vorbim despre orezul din plastic. Iar, dacă tot se apropie Sărbătorile Pascale, nu de puține ori am avut și înlocuitorul mielului, cu exemplare canine. Oricum, unii pământeni consumă și câini. Gustul nu este același, iar dacă nu mai este în viață, nu se mai aude când latră. Din păcate, în ultimii 35 de ani, calitatea alimentelor pe care le consumăm a tot scăzut. Problema nu stă diferit nici când vine vorba de metafizică. Oamenii au ajuns să meargă la Biserică sau la preot, dar de Crăciun și de Paște sau la diferite evenimente din familie: înmormântare, botez sau nuntă. Și cam atât. Până la urmă, chiar dacă mâncăm plastic sau un miel care a lătrat cândva, ne aducem aminte tot de ce ne spunea Iisus: „Ascultați și înțelegeți! Nu ceea ce intră în gură îl întinează pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl întinează pe om!“ Matei 15:10-11.
Paște Fericit!
