Jakarta, una dintre cele mai aglomerate metropole ale lumii, se confruntă cu o problemă care devine tot mai gravă: terenul se scufundă, iar apa mării avansează. În unele zone, solul coboară cu până la 25 de centimetri pe an, în timp ce aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.
Capitala Indoneziei și zona metropolitană din jurul său au ajuns la o populație de aproximativ 42 de milioane de oameni, potrivit datelor ONU citate în materialul publicat de Antena 3 CNN. Extinderea rapidă a orașului a adus însă și probleme uriașe de infrastructură și mediu.
Una dintre cele mai grave este tasarea accelerată a terenului, fenomen care face ca anumite zone ale orașului să coboare constant față de nivelul mării.
Jakarta se scufundă cu până la 25 de centimetri pe an
Specialiștii indică mai multe cauze pentru această situație. Una dintre cele mai importante este extracția masivă a apei subterane, folosită pentru alimentarea populației și a activităților economice în zonele în care accesul la apa de la rețea este insuficient.
Urbanizarea rapidă și presiunea exercitată asupra terenului contribuie, la rândul lor, la agravarea fenomenului.
În anumite zone, terenul se lasă cu până la 25 de centimetri anual, iar aproape 40% din metropolă se află deja sub nivelul mării. Creșterea nivelului oceanelor, asociată încălzirii globale, amplifică riscul de inundații.
Locuitorii din zonele de coastă luptă cu apa
În nordul Jakartei, comunitățile de coastă sunt printre cele mai afectate.
În localitatea Muara Angke, locuitorii se confruntă frecvent cu apa care pătrunde pe străzi și în apropierea locuințelor. În perioadele în care mareele sunt puternice, apa poate ajunge până la nivelul genunchilor sau chiar mai sus.
Oamenii încearcă să ridice nivelul terenului prin soluții improvizate. Într-o comunitate de pescari, de exemplu, cochiliile de midii sunt folosite pentru a înălța cărările și suprafețele de teren.
Este însă o soluție temporară, iar localnicii recunosc că lupta cu apa devine din ce în ce mai dificilă.
Diguri și ziduri de protecție împotriva mării
Autoritățile indoneziene încearcă să limiteze efectele fenomenului printr-un amplu sistem de diguri, ziduri de protecție și lucrări de apărare de coastă.
Guvernul ia în calcul inclusiv soluții bazate pe natură, precum protejarea și extinderea zonelor cu mangrove, dar și îmbunătățirea sistemelor de drenaj și a cursurilor de apă.
Problema este însă atât de amplă încât măsurile de protecție trebuie permanent adaptate. În unele zone, infrastructura trebuie ridicată în mod repetat pentru a ține pasul cu scufundarea terenului și cu creșterea nivelului mării.
Indonezia construiește o nouă capitală
Situația Jakartei a determinat autoritățile indoneziene să ia o decizie radicală: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo.
Proiectul a început în 2022, însă mutarea instituțiilor statului nu s-a realizat încă integral, iar proiectul se confruntă cu incertitudini privind finanțarea și ritmul dezvoltării.
Pentru milioane de oameni, însă, Jakarta rămâne în continuare centrul vieții economice și sociale.
Orașul se confruntă astfel cu o cursă contra cronometru: trebuie să protejeze milioane de locuitori în timp ce terenul continuă să se lase, iar marea înaintează.
Iar dacă ritmul actual al scufundării terenului se menține, problema Jakartei ar putea deveni una dintre cele mai grave provocări urbane și climatice ale următoarelor decenii.
