I-am urmărit, zilele astea, pe miejii politicii locale, care au ajuns în Parlamentul României, cu speranța că își vor aminti, pentru o clipă doar, de Eroii Revoluției din Decembrie 1989, cărora să le mulțumească că i-au făcut deputați sau senatori.
Niciunul, niciun gest, niciun cuvânt…
”Cartușele îmi țiuie pe la urechi. (…) Deja acum când aud un zgomot cât de cât mai tare, cum tresar. DAR NU MĂ PLÂNG! Sunt bărbat, sunt oștean al României libere.” Acesta este un fragment din ultima scrisoare către familie a elevului caporal Cătălin Grigore Haidău, un târgujian, elev al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană și Rachete Brașov, devenit Erou al Revolutiei Romane din Decembrie 1989, în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, la Brașov. A fost împușcat în tâmplă și în picioare. Avea numai 19 ani!
Zilele astea ar trebui să-i aprindeti o lumânare lui și altor tineri morți în decembrie 1989, fiindcă v-au oferit posibilitatea să începeți un nou job, de parlamentar. ”Eroismul nu se plătește”, e de ajuns o lumânare.
22 decembrie e despre eroi, nu despre voi!
Preocuparea lor a fost să-și pună poze pe feizbuc de la tribună, în timp ce depuneau jurământul sau să posteze că au început un nou job la Parlamentul României.
Pupincuriștii au dat năvală. Laicuri și felicitări.
Să înțeleg, prețioșilor, că n-ați avut serviciu până acum și ați vrut să le arătați rudelor mai sărace de la țară unde ați ajuns?
Dacă însumați averile celor 7 parlamentari de Gorj (declarațiile de avere sunt publice, pentru cine are curiozitatea), o să vedeți că vă pierdeți în calcule, în terenuri și case, în spații comerciale ori case de vacanță, în miliarde de lei vechi, în milioane de lei noi sau milioane de euro, dacă vă ține calculatoru’.
Cum se face că îi votăm pe ăia bogați, cu speranța că se vor gândi la noi, la poporeni, la săraci? Dacă analizați pe cine am trimis în Parlament, pe cine am ales să conducă județul sau Tg-Jiul, o să constatați că nu e niciunul dintre noi, toți sunt din sferele de semidocți prețioși și intangibili.
