Ferma de animale a lui Nicolae Cristian Juscu, fost comisar la Garda Financiară, a devenit, recent, ținta controalelor Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj și ale Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu. Totul a pornit de la sesizările a doi cetățeni fără ocupație, fără venituri, dar cu mult timp liber și cu interese care se intersectează periculos. Unul voia să-i vândă terenuri lui Juscu, dar tranzacția a picat când prețul a explodat peste noapte, iar celălalt are răfuieli vechi și binecunoscute cu primarul comunei Bălești, Mădălin Ungureanu, și vede în orice subiect o oportunitate de atac politic.
Investiția care a scos zona din mărăcini
Juscu a cumpărat câteva parcele în zona ”La Cazane”, departe de locuințe, pentru a dezvolta o exploatație de animale. A obținut certificat de urbanism și a încheiat contracte pentru apă-canal, depozitare gunoi de grajd și toate avizele necesare. Terenurile erau abandonate de ani buni, sufocate de mărăcini, așa că a fost nevoie de muncă serioasă.
A refăcut un drum de peste 800 de metri, consolidat cu 80–90 de camioane de piatră, pe banii săi, care servește acum tuturor proprietarilor din zonă. A săpat un șanț de 700 de metri pentru a introduce conducta de alimentare cu apă de la rețeaua comunală. A fost nevoit să facă aceste cheltuieli după ce a investit peste 40.000 de lei într-un foraj pe proprietatea sa care nu a dat apă.
Video: Așa arăta zona înainte
În presă au apărut acuzații că ar fi folosit gratuit utilajele societății Consiliului Local Bălești. Nimic mai fals. Juscu are documente fiscale care dovedesc plata către Util Local SRL, iar pentru branșarea la apă, are aviz și acord de utilizare în regim propriu.
După luni de muncă, ferma a prins contur, iar acum deține 300 de animale și a creat, deocamdată, 3 locuri de muncă.
Dar… exact atunci au început reclamațiile.
Controalele SGA – două vizite, două abordări și aceeași absurditate
Prima sesizare a ajuns la SGA Gorj la finele lunii ianuarie, așa că doi funcționari au verificat ferma și au dispus transportarea gunoiului de grajd la platforma comunei Bălești și respectarea lățimii zonei de protecție a pârâului Rasova. Garda de Mediu a lăsat aceleași măsuri și a recomandat construirea unei platforme proprii de depozitare.
Juscu s-a conformat exemplar și aproximativ 70 de tone de gunoi au fost transportate, în două zile, la platforma primăriei, pe baza contractului existent. A închiriat autocamion, a plătit transportul, a respectat întocmai măsurile dispuse de cele două instituții.
Dar povestea abia începea…
La două săptămâni după primul control, trei funcționari SGA au revenit, în urma unei noi sesizări a aceluiași Cristinel Mihuțoiu. Procesul verbal întocmit pare desprins dintr-un banc cu Bulă: ”La data și ora controlului în zona verificată s-a identificat existența unei ferme de animale…”, de parcă abia atunci descopereau ferma, deși unul dintre ei participase și la primul control.
Funcționarii au consemnat că Mihuțoiu le-a pus la dispoziție imagini video cu un camion inscripționat cu ”Primăria Bălești” trecând prin albia pârâului Rasova spre fermă. Cu alte cuvinte, pentru a respecta măsura anterioară, Juscu ar fi trebuit, în logica lor, să închirieze un avion pentru transportul gunoiului, deoarece altă rută fără traversarea albiei nu există.
Conducta de apă, pretextul perfect pentru o măsură absurdă
SGA a descoperit și conducta de alimentare cu apă care subtraversează pârâul Rasova, considerând că nu există acte de reglementare. Măsura dispusă a fost radicală, mai exact, ”Conducta se va dezafecta și terenul se va aduce la starea inițială”. Termenul de conformare, vineri, 20 martie. În realitate, conducta a fost introdusă printr-un șanț săpat în albie, apoi acoperit, pârâul reluându-și cursul natural. Practic, terenul este deja în starea inițială. Juscu a cerut o soluție alternativă, dar funcționarii nu au găsit niciuna.
Între timp, povestea a fost preluată de un site apropiat AUR, fără verificări, iar în scenă a intrat și Florin Papuc, fost consilier local și critic perpetuu al primarului Ungureanu. Postări, comentarii, toate cu țintă politică, folosind ferma lui Juscu ca pretext.
Cine sunt reclamanții? Un condamnat penal și un agitator politic de profesie
Cristinel Mihuțoiu și Florin Papuc sunt două personaje cu prea mult timp liber și prea puțină responsabilitate. Primul, interesat să vândă terenuri la suprapreț, al doilea, interesat să lovească în primar cu orice ocazie.
Mihuțoiu, un ”cetățean revoltat” cu un dosar penal cât un roman
Foto: Cristinel Mihuțoiu
Cristinel Mihuțoiu nu este un simplu reclamant, dacă ne raportăm la începuturile fermei. Juscu se înțelesese verbal cu Mihuțoiu, așa zis împuternicit al unor vecini ai săi, să le cumpere și lor terenurile pentru a extinde ferma. Chiar el a plătit o serie de documente pentru a putea cumpăra terenurile, numai că aproape de perfectarea actelor de vânzare-cumpărare, brusc, prețul a crescut mai mult decât dublu, așa că tranzacția nu a mai avut loc și de aici supărarea ”împuternicitului” care a început să-l tracaseze pe Juscu că sesizări la instituțiile de control.
Mihuțoiu este un individ cu un trecut penal solid, condamnat în martie anul trecut la 2 ani și 6 luni de închisoare, în regim de detenție, pentru șantaj în formă continuată. Actul de inculpare descrie un scenariu infracțional elaborat, construit în jurul unei relații extraconjugale dintre o tânără și un afacerist din Târgu Jiu. Mihuțoiu, împreună cu tânăra și iubitul acesteia, a pus la cale un plan prin care victima era manipulată, intimidată și stoarsă de bani.
Tânăra i-a spus afaceristului că ar avea o datorie fictivă de 22.000 de euro către iubitul ei, iar Mihuțoiu a intrat în scenă prezentându-se drept tatăl acesteia. A folosit amenințări directe și repetate, presiuni psihologice și șantaj emoțional, pretinzând bani pentru a nu divulga relația extraconjugală către soția victimei, către familie și către presă. Au inventat agresiuni, urmăriri, datorii, situații dramatice, ba chiar și o sarcină, pentru a forța victima să plătească. Au cerut bani pentru ”întreruperea sarcinii”, pentru „răscumpărarea unui BMW”, pentru ”a nu merge la domiciliul victimei” și pentru ”a nu face public scandalul”, după cum sunt descrise faptele în actul de inculpare.
Victima a plătit mii de euro în tranșe, sub presiune, până când anchetatorii au organizat un flagrant și i-au prins pe Mihuțoiu și ceilalți doi inculpați într-o cafenea din Târgu Jiu, în timp ce primeau încă 2.000 de euro.
Acesta este ”cetățeanul indignat” care a pornit avalanșa de sesizări împotriva fermei lui Juscu.
Papuc – agitatorul politic care transformă orice subiect în muniție electorală
Foto: Florin Papuc
Florin Papuc, fost consilier local, este cunoscut în Bălești pentru critica obsesivă la adresa primarului. Nu ratează nicio ocazie să se bage în seamă, iar cazul fermei lui Juscu a devenit pentru el un nou prilej de a-și continua războiul personal. Postări și comentarii, toate cu aceeași țintă – primarul Ungureanu. Papuc este un traseist politic, în contextul în care, în doar câțiva ani a trecut pe la Mișcarea Populară, PRM, USR și PNCR. La ultimele alegeri a candidat independent pentru funcția de primar al comunei Bălești și, cu toate că s-a clasat pe locul 4, la o diferență de 2.545 de voturi față de primul loc, a formulat contestație și a cerut renumărarea voturilor. Cum contestația i-a fost respinsă, a făcut plângere penală pentru abuz în serviciu președintei Circumscripției Electorale Bălești, iar procurorii au adoptat soluție de clasare în acest caz.
Cetățenii comunei văd adevărul, nu manipularea
Comentariile oamenilor sunt mai sincere decât orice raport official al vreunei instituții. ”Să vă bucurați toți că a venit cineva și v-a construit drum, v-a curățat mărăcinii! Și mai ales v-a dat valoare la pământuri ca să cereți voi bani ca înecații!”, a postat unul dintre locuitorii din zonă.
Un alt cetățean a completat în același ton. ”Înainte de a tăia mărăcinii nici nu știați pe unde aveți terenurile, nu puteați să treceți nici cu picioarele pe acolo de câți porumbari, măceși, rugi erau!”, a scris localnicul.
Când instituțiile se lasă manipulate…
Cazul fermei lui Nicolae Cristian Juscu nu este doar o poveste despre un investitor hărțuit de doi reclamanți de profesie, ci este radiografia unui mecanism bolnav, în care instituții ale statului reacționează reflex la sesizări făcute din răzbunare, fără să verifice contextul, fără să analizeze proporționalitatea măsurilor și fără să țină cont de interesul comunității până la urmă. În loc să fie un exemplu de colaborare între administrație și mediul privat, Băleștiul riscă să devină un studiu de caz despre cum poți descuraja orice inițiativă economică prin birocrație, suspiciune și obediență față de cei care urlă mai tare, nu față de cei care muncesc mai mult. Realitatea este simplă: un om a investit bani proprii într-o zonă abandonată, a creat infrastructură pe care o folosesc și alții, a curățat terenuri pe care proprietarii nu le mai recunoșteau, a creat locuri de muncă, iar în schimb, a primit controale în cascadă, măsuri absurde și presiuni generate de interese personale ale unor indivizi cu trecut penal sau cu ambiții politice mărunte.
Dar cel mai grav este că, în fiecare seară, o mașină de teren este surprinsă de camerele de supraveghere ale fermei trecând în apropierea proprietății, fapt care a început să ridice semne de întrebare pentru cei care lucrează acolo. Prezența repetată a vehiculului, fără un motiv aparent, a creat o stare de neliniște în rândul angajaților fermei, care resimt presiunea situației. Deși nu se cunosc intențiile celor care se apropie de fermă, atmosfera tensionată amplifică sentimentul că întreaga activitate este urmărită și monitorizată.
