Dezvăluiri

DOCUMENT! Proiectul hidrotehnic de pe Jiu, început în ’89, care putea atenua viiturile, ABANDONAT! Cine e de vină?

Autorităților din Gorj le-a trecut glonțul pe la ureche, la finele săptămânii trecute, după ce Jiul a făcut prăpăd de la Câmpul lui Neag și până la Aninoasa, în Hunedoara, și s-au apucat să curețe lacul de acumulare de la Vădeni când viitura era deja pe la Lainici, însă până la urmă, forța acesteia s-a mai atenuat până la Tg-Jiu și toată lumea a răsuflat ușurată. Un proiect hidrotehnic, ai cărui parametrii tehnico-economici au fost aprobați de Nicolae Ceaușescu prin Decretul nr. 40/1989, care ar fi eliminat orice pericol pentru locuitorii județelor Gorj și Dolj, generat de un debit catastrofal, a fost abandonat de un deceniu, iar câteva documente elaborate în decursul ultimilor ani de Guvern, Hidroelectrica și fostul lichidator al companiei, Euro Insol SPRL privind stadiul lucrărilor și sumele necesare finalizării acestora, se bat cap în cap. La toate acestea, se adaugă declarațiile politicianiste ale deputatului de Gorj, Victor Ponta, din vremea în care era premierul României, cu privire la continuarea lucrărilor și decolmatarea barajelor existente. Mai mult, deși soluții pentru finalizarea acestui obiectiv extrem de important a fost incluse în Strategia Energetică a României, aceasta nu a fost încă adoptată.

Autoritățile locale s-au felicitat…

… vineri seara, după ce debitul catastrofal al Jiului s-a atenuat, vizibil, până la Tg-Jiu, în comparație cu dezastrul pe care l-a lăsat în urmă de la Câmpul lui Neag până la Aninoasa, la intrarea în Defileu. De fapt, toate măsurile luate când viitura lovea deja podul de la Lainici și sirenele sunau în tot Târgu-Jiul fac parte dintr-un un plan de măsuri stabilit la nivelul Hidroelectrica și nu era cazul de felicitări.
Concret, ”la viituri, lacul Vadeni va trebui să fie pregolit și să funcționeze cu toate stavilele deschise. Datorită colmatării, acumularea Vădeni nu mai poate atenua unda de viitură, astfel acesta va fi tranzitată în aval. Pentru a se ști când să se golească lacul există o stație de prognoză a viiturilor în amonte de acumulare Vădeni, la Lainici. Pentru prognozarea debitului afluent și pentru asigurarea timpului necesar luării de măsuri în exploatarea lacului, în perioadele de ape mari, debitele măsurate se transmit la SH TG-JIU – Dispeceratul energetic cu o frecvență mărita de către INMH”, se arată într-un studiu al SH Tg-Jiu, efectuat în 2006, privind pericolul care-l reprezintă colmatarea lacurilor Vădeni și Tg-Jiu.

Ce a vrut Ceaușescu

Emoțiile create de o situație precum cea de la finele săptămânii trecute n-ar mai fi existat, dacă erau finalizată investiția denumită „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni”!

Prin Decretul nr.40/1989, fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu a aprobat parametrii tehnico-economici ai obiectivului de investiții care urma să asigure cu apă pentru irigarea unei suprafețe de 74.000 ha teren agricol în judeţele Gorj şi Dolj; să asigure unui debit suplimentar de 7,5 mc/s pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi obiectivelor industriale şi economice de pe cursul inferior al Jiului. În acest scop, volumul de apă util al acumulării urma să fie de 244 milioane mc; să apere împotriva inundaţiilor localităţile, obiectivele economice şi căile de comunicaţii din zonă, pentru care, în cadrul acumulării s-a prevăzut un volum de protecție 62 milioane mc; să asigure îmbunatăţirea calitaţii apei prin sedimentarea suspensiilor transportate din industria cărbunelui; producerea a 139.000 MWh energie electrică, în anul hidrologic mediu, ponderea energetică în valoarea investiţiei aprobată inițial fiind de 27,7%, restul de 72,3% revenind celorlalte folosinţe.

Concret, lucrările au început în septembrie 1989, iar amenajarea hidroenergetică de dimensiuni colosale, urma să aibă trei trepte de cădere a apei, la Valea Sadului (cap de cascadă), la Curtişoara și la Turcineşti, iar valoarea acesteia, potrivit unor reestimări, în 2010, se ridica la peste 2,5 miliarde de lei, fiind decontate lucrări, până la 1 ianuarie 2011, de aproape 143 de milioane de lei.

În 2016…

…apare o notă de fundamentare elaborate de Hidroelectrica, în atenția Guvernului în care se menționa că e nevoie de demersuri susţinute şi continue către Guvernul României pentru a aloca resurse financiare de la Bugetul de Stat, aşa cum a fost prevăzut până în anul 2015, pentru a putea fi continuate şi finalizate lucrările la obiectivul de investiţii “AHE a râului Jiu pe sector Valea Sadului-Vădeni” având în vedere ponderea mare din valoarea investiţiei a costurilor de realizare şi asigurare a funcţiunilor complexe.
Asta în condițiile în care, până în decembrie 2015, se chetuiseră 37.131.349 lei de la Bugetul de Stat, 28.069.382 lei, credite garantate de stat și 103.952.482 lei din fonduri proprii ale Hidroelectrica.

În același documente se făcea referire și la faptul că era necesară o Hotărâre de Guvern prin care să nominalizeze şi alţi participanţi la realizarea obiectivului de investiţii, care să aloce resurse financiare pentru finalizarea lucrărilor, cum ar fi AN Apele Române căreia îi corespunde folosinţa complexă de atenuare a viiturilor, protejarea împotriva inundaţiilor, decantarea reziduurilor de cărbune și a debitului solid pentru îmbunătățirea parametrilor de calitate ai apei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale căruia îi corespunde folosinţa complexă de asigurare stocuri de apă pentru irigaţii a terenurilor agricole, Complexul Energetic Oltenia căruia îi corespunde folosinţa complexă de asigurare apă răcire pentru termocentrale pe timp de vară, Consiliul Județean Gorj căruia îi corespunde o folosinţă nespecificată în proiect şi anume acea de dezvoltare durabilă a județului Gorj.
La acea data, stadiul fizic al lucrărilor era următorul:
• Treapta de cădere CHE Valea Sadului – cca. 55%;
• Treapta de cădere CHE Curtişoara – cca. 65%;
• Treapta de cădere CHE Turcineşti – cca. 1%.

În vederea optimizării amenajării au fost elaborate în perioada 2000-2009 o serie de studii, iar la un moment dat, s-au luat în calcul implicațiile abandonării lucrărilor executate la obiectivul de investiții “AHE a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni”, elaborat de ISPH, în anul 2009, prin care s-au prezentat soluțiile, evaluarea costurilor și implicațiile energo-economice pentru varianta abandonării lucrărilor deja executate, comparativ cu variantele de finalizare a lucrărilor.

Borza i-a pus cruce!

După 22 de ani, (1990-2012), în care s-au investit resurse financiare uriașe în acest obiectiv, fără să fie finalizat, în 2012 Hidroelectrica a intrat în insolvență, timp de patru ani, perioadă în care nu s-a investit nimic pentru continuarea lucrărilor.

Mai mult, Remus Borza, deputatul care a trecut, într-o singură legislatură de la ALDE la PSD și, mai apoi la PNL, cel care controla societatea EuroInsol, lichidatorul judiciar al Hidroelectrica, în planul de reorganizare al companiei, elaborat în iunie 2013, menționa că investiția pentru folosință de acumulare de apă este finalizată doar 20%, iar cea pentru folosință energetică 10% și ”nu reprezintă o prioritate pentru Hidroelectrica și nu justifică alocarea de resurse financiare în exclusivitate din surse proprii ale companiei” și propunea inițierea unor acte normative prin care acest obiectiv să fie preluat de Administrația Națională Apele Române și să se analizeze o finanțare a lucrărilor pentru finalizarea lui de către toți beneficiarii.
În planul de reorganizare se propunea, de asemenea, conservarea lucrărilor, deoarece pentru finalizarea acestora era necesară suma de 154 de milioane de euro.

Faptul că în realizarea acestui obiectiv nu s-a luat în calcul logica iniţială a proiectantului, în sensul că realizarea primei investiţii să fie barajul şi centrala hidroelectrică Valea Sadului şi, ulterior, să fie realizate celelalte investiţii, adică barajele Vădeni și Târgu-Jiu, a făcut ca într-o perioadă scurtă de exploatare a celor două centrale hidroelectrice, acumulările acestora să se colmateze. ”Gradul de colmatare a acestor acumulări este, în prezent, de 65,30 % acumularea Vădeni şi 19 % acumularea Târgu-Jiu, fapt ce reduce siguranţa în exploatare a acestora”, se menționează într-un document al Hidroelectrica.

Decolmatarea lui Ponta

Fostul premierul Victor Ponta, deputat de Gorj, afirma, în iunie 2014, la Tg-Jiu, că va discuta cu administratorul Hidroelectrica, Remus Borza, despre decolmatarea barajelor de pe râul Jiu. Astfel încât în acest mod se va evita inundaţiile care s-ar putea produce în urma unor precipitații abundente. „Am discutat și cu Hidroelectrica și voi discuta cu administratorul special al companiei Remus Borza pe această temă”, a spus Ponta. Și la nivel de discuții a rămas problema decolmatării celor două baraje!

Strategia care … nu este

La finele lui 2017 și începutul lui 2018, secretarul de stat în Ministerul Energiei, din acea vreme, Andrei Maioreanu, a inițiat o serie de discuții cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Ministerului Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și cei ai Hidroelectrica privind amenajările hidroenergetice cu folosință complexă, având în vedere că Strategia Energetică a României pentru perioada 2017-2030 era în plin proces de elaborare.

”Am discutat în cadrul Departamentului Energiei despre acest subiect de foarte multe ori. Soluțiile pentru finalizarea acestui obiectiv se regăsesc în Strategia Energetică la capitolul dedicate hidroenergiei și m-am zbătut pentru reluarea lucrărilor la amenajările hidroenergetice cu folosință complex, cum e cea de pe Jiu, pe sectorul Valea Sadului-Vădeni. Acum văd că vin toți și spun ce importantă era acea investiție începută în 1989”, a declarat Maioreanu.

Problema este că Strategia Energetică a României nu a fost adoptată, adică ea nu există, așa că, discuțiile despre continuarea investiției hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni nu sunt decât unele politicianiste și cu un pronunțat iz electoral.

Tag-uri

Articole asemănătoare:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close