Dezvăluiri

FOTO. Rugina celor 33 de ani de democrație! Proiectul hidrotehnic Valea Sadului-Vădeni, lăsat în paragină! ”Nu căutați hidrocentrala aici! O găsiți la Rânca, în vile și hoteluri!”

Timpul s-a oprit în loc, în zona Valea Sadului! Undeva cam la jumătatea drumului dintre Tg-Jiu și Bumbești-Jiu, pe locul pe care ar fi trebuit edificat cel mai mare baraj de pe râurile interioare din Europa totul e încremenit! Șantierul e exact așa cum a rămas de când s-au oprit lucrările. Macaralele sunt la locul lor, niște flanșe metalice stau parcă pregătite să fie montate…doar rugina, lăstărișul și orăcăitul broaștelor te aduc în realitate. 33 de ani! Atât a trecut de când Nicolae Ceaușescu a emis decretul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici la ”Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni”. Comuniștii își propuseseră să finalizeze barajul în patru ani și jumătate. ”Nici în 20 de ani nu veți reuși să zugrăviți ce a construit tata, darămite să construiți ceva nou!”, spunea Nicu Ceaușescu, în 1992, în timpul procesului în care era judecat. După trei decenii de democrație, ca să ne raportăm doar la barajul de la Valea Sadului, peisajul e dezolant.

Obiectivul de investiții urma să asigure cu apă pentru irigarea unei suprafețe de 74.000 ha teren agricol în judeţele Gorj şi Dolj, plus un debit suplimentar de 7,5 mc/s pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi obiectivelor industriale şi economice de pe cursul inferior al Jiului. În acest scop, volumul de apă util al acumulării urma să fie de 244 milioane mc; să apere împotriva inundaţiilor localităţile, obiectivele economice şi căile de comunicaţii din zonă, pentru care, în cadrul acumulării s-a prevăzut un volum de protecție 62 milioane mc; să asigure îmbunatăţirea calitaţii apei prin sedimentarea suspensiilor transportate din industria cărbunelui; producerea a 139.000 MWh energie electrică, în anul hidrologic mediu, ponderea energetică în valoarea investiţiei aprobată inițial fiind de 27,7%, restul de 72,3% revenind celorlalte folosinţe.

Obiectivul a fost considerat ca făcând parte din proiectele megalomanice ale lui Ceușescu și abandonat în totalitate, însă, în contextul crizei energetice actuale era mai mult decât perfect pentru Sistemul Energetic Național.

Și în cele trei decenii scurse de la Revoluție statul a cheltuit sume colosale pentru …lucrări de punere în siguranță și alte astfel de lucrări. Niciunele n-au putut compensa indolența, neputința sau prostia, așa că rugina s-a întins, încetul cu încetul, peste tot ce e metal în acel șantier. Doar galbenul macaralelor mai persistă pe ici pe colo, parcă doar pentru a da culoare unui tablou sinistru care poate purta un nume elocvent: ”Realitatea Gorjului”!

”Nu mai căutați hidrocentrala pe aici! O s-o găsiți în vilele și hotelurile boșilor la Rânca”, ne zice un localnic, parcă certându-ne că am ajuns prea târziu pentru a mai semnala ceva.

”Ce vedem pe aici e istorie și muzeu. Niciodată n-o să fie capabil Guvernul, indiferent ce coloratura politică ar avea el, să ducă la bun sfârșit astfel de obiective, pentru că ar trebui să respecte proiectul inițial, care a fost unul sănătos. Nu mă iau după politicieni, pentru că toți ies la propaganda, dar în realitate nu-i interesează nimic, decât să capteze din punct de vedere electoral”, a declarat Nicolae Ivăniși, liderul ADN Gorj.

Gorj Online a relatat, pe larg…

…, în urmă cu doi ani, despre acea amenajare hidroenergetică, imediat după inundațiile din iunie 2020. Lucrările au început în septembrie 1989, iar amenajarea hidroenergetică de dimensiuni colosale, urma să aibă trei trepte de cădere a apei, la Valea Sadului (cap de cascadă), la Curtişoara și la Turcineşti, iar valoarea acesteia, potrivit unor reestimări, în 2010, se ridica la peste 2,5 miliarde de lei, fiind decontate lucrări, până la 1 ianuarie 2011, de aproape 143 de milioane de lei.

În 2016, a apărut o notă de fundamentare elaborată de Hidroelectrica, în atenția Guvernului, în care se menționa că e nevoie de demersuri susţinute şi continue către Guvernul României pentru a aloca resurse financiare de la Bugetul de Stat, aşa cum a fost prevăzut până în anul 2015, pentru a putea fi continuate şi finalizate lucrările la obiectivul de investiţii “AHE a râului Jiu pe sector Valea Sadului-Vădeni” având în vedere ponderea mare din valoarea investiţiei a costurilor de realizare şi asigurare a funcţiunilor complexe.

Asta în condițiile în care, până în decembrie 2015, se cheltuiseră 37.131.349 lei de la Bugetul de Stat, 28.069.382 lei, credite garantate de stat și 103.952.482 lei din fonduri proprii ale Hidroelectrica.

Trebuie reamintit faptul că, în același documente se făcea referire și la faptul că era necesară o Hotărâre de Guvern prin care să nominalizeze şi alţi participanţi la realizarea obiectivului de investiţii, care să aloce resurse financiare pentru finalizarea lucrărilor, cum ar fi AN Apele Române căreia îi corespunde folosinţa complexă de atenuare a viiturilor, protejarea împotriva inundaţiilor, decantarea reziduurilor de cărbune și a debitului solid pentru îmbunătățirea parametrilor de calitate ai apei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale căruia îi corespunde folosinţa complexă de asigurare stocuri de apă pentru irigaţii a terenurilor agricole, Complexul Energetic Oltenia căruia îi corespunde folosinţa complexă de asigurare apă răcire pentru termocentrale pe timp de vară, Consiliul Județean Gorj căruia îi corespunde o folosinţă nespecificată în proiect şi anume acea de dezvoltare durabilă a județului Gorj.

La acea data, stadiul fizic al lucrărilor era următorul:

  • Treapta de cădere CHE Valea Sadului – cca. 55%;
  • Treapta de cădere CHE Curtişoara – cca. 65%;
  • Treapta de cădere CHE Turcineşti – cca. 1%.

În vederea optimizării amenajării au fost elaborate în perioada 2000-2009 o serie de studii, iar la un moment dat, s-au luat în calcul implicațiile abandonării lucrărilor executate la obiectivul de investiții “AHE a râului Jiu pe sectorul Valea Sadului-Vădeni”, elaborat de ISPH, în anul 2009, prin care s-au prezentat soluțiile, evaluarea costurilor și implicațiile energo-economice pentru varianta abandonării lucrărilor deja executate, comparativ cu variantele de finalizare a lucrărilor.

După 22 de ani, (1990-2012), în care s-au investit resurse financiare uriașe în acest obiectiv, fără să fie finalizat, adică doar pe așa zise lucrări de punere în siguranță, în 2012 Hidroelectrica a intrat în insolvență, timp de patru ani, perioadă în care nu s-a investit nimic pentru continuarea lucrărilor.

Mai mult, Remus Borza, cel care controla societatea EuroInsol, lichidatorul judiciar al Hidroelectrica, în planul de reorganizare al companiei, elaborat în iunie 2013, menționa că investiția pentru folosință de acumulare de apă este finalizată doar 20%, iar cea pentru folosință energetică 10% și ”nu reprezintă o prioritate pentru Hidroelectrica și nu justifică alocarea de resurse financiare în exclusivitate din surse proprii ale companiei”.

De atunci, au mai urmat câteva certificate de urbanism eliberate în vederea autorizării unor lucrări de punere în siguranță a celor existente și atât.

Claudiu Matei

   

Citește și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *