Situația vine în condițiile în care numărul total al locurilor de muncă vacante din România a continuat să scadă. În trimestrul al doilea au fost raportate 26.500 de posturi disponibile, cu 1.800 mai puține decât în primele trei luni ale anului și cu 4.900 mai puține față de aceeași perioadă din 2025.
România, ultima din Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2% în trimestrul al doilea, în timp ce în zona euro indicatorul a ajuns la 2,1%.
Diferența față de România este semnificativă.
Țările de Jos au avut cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante, de 4,1%, urmate de Belgia, cu 3,3%, Malta, cu 3,1%, și Austria, cu 2,9%.
La polul opus se află România, cu 0,5%, urmată de Polonia și Bulgaria, ambele cu 0,8%, precum și Spania și Slovacia, cu câte 0,9%.
Numărul locurilor vacante a scăzut
Datele arată că piața muncii din România continuă să se răcească.
Față de trimestrul al doilea din 2025, rata locurilor de muncă vacante a coborât de la 0,6% la 0,5%.
În același timp, România a pierdut aproape 5.000 de posturi vacante într-un singur an. Dacă în trimestrul al doilea din 2025 erau disponibile aproximativ 31.400 de locuri de muncă, un an mai târziu numărul acestora a ajuns la 26.500.
Și față de trimestrul precedent se observă o scădere: cu 1.800 de locuri de muncă.
Energia și finanțele au cele mai multe oportunități
Chiar dacă situația generală este una dificilă, există domenii în care angajatorii continuă să caute personal.
Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante din România a fost înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde indicatorul a ajuns la 1,41%.
Pe următoarele poziții s-au situat intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 0,90%.
Câte posturi sunt în sectorul bugetar
O parte importantă dintre locurile de muncă vacante se află în sectorul public.
Potrivit datelor INS citate de Știrile ProTV, sectorul bugetar a concentrat peste 19% din totalul posturilor vacante.
În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 2.700 de locuri de muncă, în administrația publică aproximativ 1.400, iar în învățământ alte 1.000 de posturi.
Unde sunt cele mai puține locuri de muncă disponibile
La polul opus, unele domenii au un număr foarte redus de posturi vacante.
În industria extractivă erau disponibile aproximativ 100 de locuri de muncă, același număr fiind raportat și în sectorul tranzacțiilor imobiliare.
România, mult sub media europeană
Datele Eurostat conturează o diferență majoră între România și restul Uniunii Europene.
Cu o rată de numai 0,5%, România se află la mare distanță de media UE, de 2%.
În același timp, în țările aflate în partea superioară a clasamentului, rata locurilor de muncă vacante este de câteva ori mai mare.
Cifrele arată astfel că, în trimestrul al doilea din 2026, pentru românii aflați în căutarea unui loc de muncă, oferta disponibilă pe piața internă a fost mai redusă decât în oricare alt stat membru al Uniunii Europene.
