Premierul interimar Ilie Bolojan a atras atenția asupra dificultăților financiare cu care se va confrunta viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, criticând totodată unele prevederi din programul de guvernare și măsuri pe care PSD le-a contestat în trecut.
Într-un interviu acordat vineri seara postului Digi24, liderul PNL a vorbit despre obligațiile financiare ale statului, costurile ridicate ale împrumuturilor și promisiunile privind majorarea pensiilor și salariilor, în contextul unui buget afectat de dezechilibre.
Restanțele salariale ale magistraților, o presiune asupra bugetului
Una dintre principalele probleme semnalate de Ilie Bolojan este reprezentată de sumele pe care statul ar trebui să le achite pentru drepturile salariale restante ale magistraților, la care se adaugă penalități și alte obligații.
Potrivit informațiilor pe care premierul interimar a afirmat că le-a primit la Guvern, valoarea totală ar ajunge la aproximativ 12,5 miliarde de lei, din care 10 miliarde de lei ar reprezenta restanțe, iar alte 2,5 miliarde de lei, penalități și accesorii.
Bolojan a comparat această sumă cu bugetul estimat pentru majorarea salariilor celor aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public.
„Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre”, a declarat premierul interimar, referindu-se la presiunea pe care aceste obligații o exercită asupra finanțelor publice.
Acesta a susținut că numeroasele procese privind drepturile salariale din sistemul public au contribuit la acumularea unor obligații importante pentru stat.
Estimarea de 12,5 miliarde de lei prezentată de Bolojan nu trebuie confundată cu suma de aproximativ 4,8-5 miliarde de lei aferentă unui litigiu soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 15 octombrie.
Bolojan critică promisiunile din programul de guvernare
Premierul interimar a atras atenția și asupra programului de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, pentru perioada 2026-2028.
Documentul include indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027, elaborarea unei noi legi a salarizării, actualizarea anuală a salariului minim și reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB în 2027.
Bolojan a remarcat că în program au fost păstrate și unele măsuri economice contestate anterior de PSD, inclusiv cele referitoare la reducerea anumitor impozite aplicate companiilor și la posibilitatea listării unor pachete minoritare de acțiuni ale societăților de stat.
În opinia sa, simpla includere a unor obiective într-un program de guvernare nu garantează că acestea vor fi și puse în aplicare.
Premierul interimar a subliniat că rezultatele depind de măsurile adoptate după instalarea Guvernului și de capacitatea miniștrilor de a respecta angajamentele asumate.
Legea salarizării și cele 770 de milioane de euro din PNRR
Un alt punct criticat de Ilie Bolojan este includerea noii legi a salarizării în programul de guvernare, după ce, potrivit acestuia, România a pierdut 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza neadoptării legii în luna august.
Liderul PNL a criticat faptul că măsura este reluată în actualul program, deși anterior nu a fost susținută în forma necesară pentru respectarea angajamentelor asumate.
În același timp, Bolojan a recunoscut că majorarea pensiilor și salariilor va trebui luată în calcul, având în vedere că acestea au fost înghețate timp de doi ani, perioadă în care inflația a afectat puterea de cumpărare.
Provocarea viitorului Executiv va fi identificarea unor soluții care să permită eventualele majorări fără agravarea dezechilibrelor bugetare.
România, afectată de costurile ridicate ale împrumuturilor
Ilie Bolojan a avertizat și asupra cheltuielilor importante pe care statul le suportă pentru plata dobânzilor și refinanțarea datoriei publice.
Acesta a susținut că România plătește dobânzi printre cele mai ridicate din Europa, ceea ce limitează posibilitatea Guvernului de a aloca bani pentru alte domenii.
Potrivit premierului interimar, acumularea cheltuielilor finanțate prin împrumuturi în anii anteriori a redus spațiul de manevră al autorităților, iar efectele se resimt în prezent asupra bugetului.
Programul de guvernare propus de Luca Niculescu stabilește drept obiectiv reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB în 2027 și continuarea consolidării fiscale în anii următori.
Rămâne de văzut în ce măsură viitorul Guvern va putea pune în aplicare angajamentele privind pensiile, salariile și fiscalitatea, în condițiile constrângerilor financiare semnalate de premierul interimar.
